Cum înmoaie românul orice în usturoi, nu o face nimeni. Ăla care inventează cârciuma la care mujdeiul e actorul principal şi lângă el să poti pune de la murături la papanaşi şi clătite cu finetti, va muri bogat.
Între timp, francezul vine si el din urmă, cu mai multă rabdare, ceva creativitate şi curaj, scoţând din anonimat cărnurile şi legumele.
V’am ţinut de vorbă în jurul sosului de ardei pentru că povestea lui este scurtă şi simplă.
Ardei roşu spălat, sters, curăţat şi tăiat bucaţi potrivite, niştea ceapă roşie, puţin usturoi, sare, ulei de măsline de calitate sau un ulei de floarea soarelui bun, sare.
Ardei roşu curăţat 3 kg
Ceapa roşie curăţată, tăiată bucaţi mari 500 g
Usturoi 4 caţei
Sare 20 g
Ulei 200 ml
Se lucrează în etape successive, începând cu ceapa şi usturoiul care se rumenesc în puţin ulei.
Se scoate. În acceaşi tigaie / cratiţă se adauga ulei şi se rumenesc ardeii în tranşe, presărând cu sare.
Eu am lăsat toate legumele astea să se răcească împreună în cratiţa lor şi abia apoi am pasat insistent. Pentru că ardeii nu au fost decojiţi înainte este de dorit să dăm prin sită sosul. O sa aveţi un fel de mătase roşie, parfumată. În plus digestia va fi mai plăcută fără resturile de coajă.
Sosul ăsta este doar începutul. Mai departe, puteţi să vă jucaţi cu el cum vreti, să îl faceţi mai iute, să îi puneţi busuioc sau vin dulce, oteţ aromat cu tarhon sau iaurt gras. Gândiţi’vă cu ce vreti să îl mâncaţi şi decideţi în funcţie de asta direcţia spre care mergeti.
December 8, 2016 at 7:14 pm
Si gaura la macaroana se poate reinventa.. Sau redenumi. Sauce sau jus cum francezul zice, venit cu patience din urma, nu crez ca e facut din ardei pargalit si blenduit laolalta cu ceapa orsicat ar fi de bun uleiul. Da mno dacă vous croix ca merje cu rabdare cu tot cu coaja dat prin sita, ce sa zic…Vive la France!
Prefer mujdeiul
December 9, 2016 at 7:17 am
Nu v’aş contrazice legat de optiunea pentru mujdei însă aş preciza că între sauce şi jus este o uşoară diferenţă, pe care sunt sigura că o ştiţi. Ceea ce am făcut eu aici este un sos simplu, pasat şi strecurat, cu opţiune de modificare de gust în funcţie de utilizarea ulterioară, care poate fi folosit cald sau rece.
December 9, 2016 at 5:00 pm
Imi cer scuze daca v-am ofensat cu comentariul . Apreciez sincer atat gustul cat si balcanismul sosului de ardei copti dar sant contrariat de tehnica de cantina sovietica . Tocmai din aceasta cauza mi as dori sa vad o tehnica mai evoluata si un produs final apropiat ca textura de cel al unui sos ” frantzuzesc “. Adaosul de zahar si otet in reteta Dvs. ar putea aduce un plus de stralucire , fierberea la foc mic pentru un timp indelungat si eventual cu aditie de stock ar elimina orice urma de acreala al cojii de ardei si la fel ar da stralucire si consistenta … cu siguranta ardeiul copt in cuptor sau pe jar si curatat ulterior de coaja ..si tot asa tot felul !
Ce incerc sa spun , e ca am asteptari mai mari de la acest blog simpatic altfel si de bun simt culinar . Nu ajuta cu nimic nici industria si nici pe Dvs sa publicati retete de cantina muncitoreasca
December 11, 2016 at 9:39 am
Nu m’ați ofensat deloc 🙂 Și, da, acum înțeleg mesajul. Uneori scriu aici rețete mai simple, de bază, și sugerez continuări pe gustul fiecăruia tocmai ca să stimulez imaginația celor care citesc. Promit să o fac mai dichist pe viitor.
PS Sosul nu e acru deloc, ba chiar dulce. Zaharul ar fi în plus.