Viața pe feisbuc e politică pură.
Îmi dai like, îți dau și eu.
Ai dat doar like nu inimioară, ceva nu bine.
Ai likeuri, ai valoare.
Ai texte intelectuale, unfolow, [n’am timp de prostii].
Ai un text lung a cărui citire durează 3 minute și 20 de likeuri în primele 30 de secunde?
Ai. E logic? Nu.
Ocolești discret subiectele mame, copii obraznici, homosexuali, artă, țigani, știință, literatură? Ești om fain.
Te apuci să dezbați despre soluții pentru situații care nu se discută public, că’s greu de auzit și digerat?
Ești nemernic sau ai un interes.
Povestești despre rahaturile pe care le’ai făcut tu, ironic? Mega succes.
Zici ceva despre ăla de peste drum care a făcut ceva mizerii?
Ori ești ticalos.
Ori îl decapitează pe om.
***
Dacă ies în curte cu bucățele de carne în mână și o iau agale pe alee, cei trei câini din dotare mă adoră gâfăit, lipiți de picioarele mele.
Dacă ies cu peria de blană, au disparut cât sunt de mari, nu’i mai vezi o oră.
Am cunoscut personaje celebre pe feisbuc, oameni adorați de mase, care’s niște nefericiți ori niște nasoi în realitate.
E ca la sutienul cu push up și mult burete, mișto de la distantă, jale în detaliu.
La fel cum văd oameni odioși la tv sau pe aici dar care sunt extrem de agreabili în față în față.
~~~
Îi mai întreb câteodata pe oamenii angoasți dacă le place să stea singuri, cu ei.
99% spun nu.
Au nevoie de zgomot, muzică, televizor dat tare, de oameni în jurul lor, orice care îi face să nu se oprească să se uite în oglindă.
~~~
Gândul zilei este că ne place cu push up și fond de ten, că dacă tot suntem nefericiți în realitate musai să avem o altă lume roz în care să ne scufundăm virtual.
O lume roz curat, fără pete maro, fără mâzgălituri, câini morți, oameni săraci ori ciungi, răni purulente sau copii urâți.
Și, când cade sutienul ori tencuiala roz, fugim la psiholog cu depresii ori anxietăți, că e ca atunci când m’am trezit eu, o schioare mediocră, pe o pârtie care se numea Kamikaze și mi’am dat seama că nu’s exersată să nici să mă uit la ea d’apăi să atac subiectul.
Iarna scriu mult și prost. De la frig.
Radulescu Stefan
Make gogoașa great din nou
Dorina
Un crème anglaise ratat? Nu'i bai.
Ioana Ionica
Un crème anglaise ratat? Nu'i bai.
Ioana Ionica
Trenduri în bucătărie: sinuciderea
Zeno Popescu