Me, my shelves and Durex

000

Băi, cine naiba gândește rafturile alea de la genunchi de prin benzinării unde stai cocoșat ca să cotrobăi după napolitane și dărâmi, în final, absolut toate stivele de prezervative iar tanti de la casă te întreabă amabil [căutați unul anume?].

Caut pe dracu’, caut urgent ușa, să scap cât mai repede de ochii de la coadă, de unde tiriștii te privesc cunoscători, gata să te ajute si ei.

Asta’i chiar mai jenant decât atunci când îți cade pe bandă prin supermarketuri un bax întreg de prezervative, femeia aia îl scanează întrebându’se ce firmă o fi decontând duzina de cauciucuri, tu negi totul și se produce vânzoleala cu chematul prin microfon al supervizorului care anuleaza mizeria, tipul de la ușă nu se prinde din prima că e cu storno, zice [nu văd baxul de durexuri], îi spui [le’am folosit, domnule, deja] și pleci demnă, dorindu’i ăluia care a conceput raftul ori chinuri veșnice sau 20 de copii, că’i tot aia.

000