Plăcintă cu miel, caise caramelizate şi mangold. De fapt, cu oaie, chimen şi za’atar

000

Am căpătat iar mangold de la Lucian şi cum aflasem de la o doamnă nutriţionistă că legumele trebuie să fie treizeci la sută din porţia de mâncare m’am panicat şi am tocat mielul. Despre care cred că era cam oaie, că mirosea a scaune de Dacie de pe vreme când eram eu mică şi husele la comandă erau nişte blănuri cinstite din Bran.

Caisele le aveam.
Cine nu are acum în casă piersici, caise şi cireşe, să îi fie ruşine şi să se ducă spăşit să îşi ia. 

Foile, recunosc, le’am cumpărat.
Astea de plăcintă, subţiri, sunt pe toate drumurile, bune cam toate. Oricum, untul face diferenţa iar pe ăla eu nu îl ocolesc.

Am făcut două plăcinte din start, mai bine să îmi fie rău decât să îmi pară rău după foile rămase.

Am început cu carnea.
Ceapa şi usturoiul în puţin ulei, cu sare.
Ceva chimen, niste za’atar şi un fir de scorţisoară.
Am pus carnea, am lăsat’o puţin, până nu a mai fost roşie.
Puţină apă peste, capac şi vreo 20 de minute la fiert.
Sare şi piperul sunt implicite. Piperul chiar serios.

Ceapă albă tocată mărunt 300 g
Usturoi tocat mărunt 3 căţei
Carne tocata de miel oaie 1,5 kg
Chimen 1 lingură
Za’atar 1 lingură
Scorţişoară 1 linguriţă
Sare, piper
Apă 

Mangoldul l’am călit în unt, cu un praf de sare. Şi gata. L’am lăsat să zacă până i’a venit rândul

Caisele jumătăţi le’am pus în tigaie cu ulei de măsline, sare şi zahăr. Se fac repede şi este bine să aveţi în vedere vreo trei în plus. Şi să nu le îndesaţi în gură cu degetele, ca mine. Nimic nu te trezeşte mai tare decât nişte caramel lipit pe degete. Poate doar un mâner de oală încins. La amândouă înjuri la fel.

Caise 10 14 jumătaţi
Zahăr 50 g
Ulei măsline 20 ml
Sare, un praf

Pentru foi am topit nişte unt, şi le’am pus una câte una în formă de plăcintă. Una peste alta, dar cu colţurile mereu invers, ca să se completeze găurile. Intră cam cinci foi la o tură.
Am pus apoi carnea, manglodul, carnea şi caisele.
Am închis parţial plăcinta ridicând foile şi am uns’o cu ou.
A stat la 170 de grade cam 40 de minute.

Când e gata, aveti două variante. Să o lasaţi să se mai răcească şi să vă uitaţi îngroziţi la grăsimea scursă din carne, care se va ataşa de placintă pe măsură ce ea se răceşte. Sau, să o scoateţi pe loc, cu grija, ceea ce am şi făcut.

Tăiaţi’o răcorită, dar nu din frigider. Seul de oaie pe cerul gurii este o fericire numai pentru o mână de oameni, ăia care mănâncă pielea de pui şi slănina fără pâine. Ca mine, de exemplu.
Am prăjit nişte romarin în ulei de măsline şi l’am aruncat peste.

Dacă nu va place oaia, tocati nişte vită.
Dacă nu va înţelegeţi cu mangoldul, aveti voie să folosiţi spanac.
Cu caisele sper că nu aveti nimic.

Aici sunt dacă vă împiedicaţi.

000