Author

Oana

Ai chiulit de la chimie? D’aia nu îți iese maioneza.

Cel mai iubit sos din lume, o emulsie mătăsoasă bună și pe pâine goală, dar și pe carne sau legume, maioneza este ca tutunul: știm că abuzul dăunează, dar nu ne putem abține. Poate și pentru că nu mi’a fost... Continue Reading →

Am fiert doar gâsca. Pentru restul am ascultat atentă ecoul de pe sate.

Am fiert o gâscă și zeama am numit’o supă. Supa e dulce, ciorba se acrește. Canoanele sunt stricte prin bucătării, zice că dacă tai legumele pătrate e una, dacă le razi e alta. Primordial este vorba de gust și textură,... Continue Reading →

Me, my shelves and Durex

Băi, cine naiba gândește rafturile alea de la genunchi de prin benzinării unde stai cocoșat ca să cotrobăi după napolitane și dărâmi, în final, absolut toate stivele de prezervative iar tanti de la casă te întreabă amabil [căutați unul anume?].... Continue Reading →

Trenduri în bucătărie: sinuciderea

Furioși, buni, meticuloși, bețivi, talentați, depresivi, dirijori, obsedați de mâncare, capabili să lucreze ore întregi sub presiunea timpului, dependenți de calmante, fără viață socială, plătiți mult sub valoarea muncii lor, actori, chimiști. Bucătarii. Cei care vă pun pe masă mâncarea.... Continue Reading →

Trei motive pentru care ungurii sunt nasoi

Băi, pentru că insistă cu rântașul, jumările de gâscă și prăjitura aia, șomloi. Eu îi urăsc de o viață, d’aia nici nu mă deranjează că nu știu română, suntem certați, nu schimbăm nici un cuvânt. Bine, nici cu francezii nu... Continue Reading →

Cocoșei cu șevră și coji de pită

La Victoria locuiam pe strada Oltului, exact în ultimul bloc de lângă țigănie. Vecinii mei se numeau Danciu, Feraru, Țîca și făceau niște cocoșei din zahăr ars pe care îi cumpăram des. Spre disperarea bunică’mii care, ca să mă descurajeze... Continue Reading →

© 2024 — Powered by WordPress

Theme by Anders NorenUp ↑