Share on Facebook0Share on Google+0Pin on Pinterest0Tweet about this on TwitterPrint this pageEmail this to someone

Declar oficial că ăsta nu este un risotto. E făcut cu carnaroli dar nu e un risotto.
Așa. Ca să ne liniștim cei care am stat prea mult prin Italia și care sărim la beregata ălora care fierb niște orez și să îi decapităm că nu îl fac conform legii.
Deci, băi, ăsta nu e un risotto. Că e al meu și n’am eu chef să îi spun așa.

 


Tot aici m’a certat cineva că fac chestii banale, povestesc despre sosuri și zemuri în loc să fac șmecherii, așa cum ar trebui ‘la nivelul meu’. Răspunsul meu pentru el este aici.

Sau mai jos, că are de lucru așa cum dorea, cu tehnici diferite, etape multe și numărătoare inversă la montare.


Când cumpărați sparanghel căutați și voi unul proaspăt, ferm și local.
Sezonul este scurt și n’are rost să faceți concesii.

IMG_1390 resized

Eu curăț sparanghelul după niște reguli de bun simț: îndoi tulpina încet și ea decide unde vrea să se rupă. Partea lemnoasă rămâne separat de cea fragedă. Dacă mi se pare că este nevoie, curăț cu un peeler tulpina până sus, lângă vârf.
Pentru sparanghelul ăsta am pus pe foc apă cu sare și, când a început să fiarbă, am adăugat tulpinile. Le’am lăsat un minut jumate. Le’am scos în apă rece ca să își păstreze culoarea, le’am scurs.

Nu’i mare filozofie, dar dacă tot nu vă este clar ceva, aici sunt.

IMG_1421_resized


Ca să aveți o imagine a etapelor, vă spun că la final vom avea un orez fiert în supă de legume, omogenizat cu o cremă de galbenuș fiert și unt, acoperit cu un sos pregătit în bain-marie din gălbenușuri, smântână dulce, coajă de lămâie și suc de lămâie. Sosul poate fi gratinat sau rumenit cu torța.
Calculați 70 de grame de orez pentru o porție.
Sosurile și crema de unt le’am pregătit pentru zece porții, că la bistro nu te joci cu una – două linguri de mâncare.

Mai întâi am făcut o supă din legume deshidratate, un fel de ‘vegeta’ dar fără sare sau alte mizerii.

Am fiert apoi șase ouă, le’am scos gălbenușurile și le’am amestecat cu unt. Am pasat totul bine.
Galbenușurile fierte tari de la 6 ouă
Unt moale 150 g
Sare
IMG_1420_resized


Am luat alte gălbenușuri, le’am amestecat cu smântâna dulce și coaja de lămâie și le’am fiert în bain-marie până au devenit cremoase. Abia apoi am adăugat câțiva stropi de suc de lămâie.
4 gălbenușuri
150 ml smântână dulce
coaja de la o lămâie
20 ml suc de lămâie
Când a venit clipa cea mare – ospătarii de la bistro cu bonul de comandă – am aruncat niște ceapă verde tăiată mărunt în puțin ulei de măsline, cu un fir de sare. Apoi am adăugat orezul, puțin vin alb, supă de legume. Amesteci, adaugi supă, amesteci, guști, adaugi supă, amesteci. Când orezul nu mai este tare – dar nici moale – adaugi rondele din tulpina sparanghelului opărit, iei de pe foc și pui o linguriță de crema de unt. Aia cu gălbenușurile fierte. Amesteci bine, fără să te sperii dacă vezi bucățele de gălbenuș prin orez. Asta înseamnă că nu ai dat prin sită crema și, dacă citești rețeta asta cap-coadă înainte să te apuci de ea, ești salvat.


Porția este moderată deci se potrivește într’o farfurie medie, puțin adâncă. Am acoperit orezul cu crema de ou și smântână și am rumenit’o cu torța. Am pus deasupra vârfurile de la sparanghel și puțin dintr’un amestec de ulei de măsline, suc de lămâie și oregano proaspăt.

Dacă nu cumva vă ocupați în viața de zi cu zi cu cositul sau alte munci istovitoare, vă sfatuiesc să păstrați porțiile mici. Nu uitați că avem în aceeași farfurie orez, unt, ou și smântână 🙂

Aici sunt dacă vă împiedicați. Sau dacă vi se pare cumplit de greu și vreți să vă arăt cum se face 😉
IMG_1417_resized

Share on Facebook0Share on Google+0Pin on Pinterest0Tweet about this on TwitterPrint this pageEmail this to someone