În Ardeal, când ceri prăjitură cu rabarbăr, capeți un blat pufos delicios, împănat cu tulpinile acrișoare și rozalii, acoperit cu o bezea potrivit de dulce. Am crescut cu asta, o pot face cu ochii închiși și ador să desprind, una câte una, fâșiile de coajă de pe tijele lungi.
Prăjiturile cu firmituri de aluat crocante, cunoscute sub numele de crumble, sunt un fel de cartofi prăjiți ai deserturilor: nu contează cât de mult te pricepi la gătit, la final tot ceva mișto și bun îți iese.
De fiecare data când tai un crumble mă gândesc la Maria, colega noastră din bucătăria de la bistro care, când a porționat prima data desertul ăsta a început să plângă ‘Oana, l’am stricat, se rupe’ Am convins’o greu că e bine așa greșit, că e musai să fie distrus. E un crumble.
Eu sunt învățată cu porții multe și tăvi mari, așa că vă las pe voi să divizați cantitățile, după cum doriți.
Pentru cinsprezece porții am folosit un kil jumate de rabarbăr curățat și un kil de sfeclă coaptă.
Le’am tăiat cuburi și le’am presărat cu două linguri de făină și patru linguri de zahăr brun.
Rabarbăr curățat, tăiat cuburi 1,5 kg
Sfeclă coaptă, tăiată cuburi 1 kg
Faină 40 g
Zahăr brun 100 g
Aluatul e o joacă. Unt rece, făină, zahăr sare, sare. Frecat între degete până devine un fel de nisip semi fin. Eu am adăugat, bonus, un pumn de fulgi de migdale. Poate fi orice alt miez vă place.
Unt 200 g
Făină 500 g
Zahăr brun 150 g
Sare, un praf
Tava unsă cu unt, îmbrăcată în făină. Clasic.
Rabarbărul și sfecla în tavă.
Aluatul peste, presat ușor cu palma.
Deasupra am presărat zahar parfumat cu oregano care nu e decât un amestec din cele două, mixat bine. E verde brotac când e gata și merge făcut cu orice iarbă: mentă, busuioc, salvie. You name it.
Înlocuiți zahărul cu sarea, menta cu leuștean sau usturoi verde și apoi lăudați’vă pe la prieteni cu condimentul vostru.
Tava a stat în cuptor 2 ore la 160 de grade.
Durează, da, să se caramelizeze toată lumea, să se înțepenească aluatul.
Scos direct din tavă și înfipt în niște sos angalise rece, desertul ăsta ține loc de orice.
Anglezul se face așa: gălbenușuri cu zahăr, lapte cu smântână și vanilie pe foc, totul din nou la fiert.
Grijă mare la flacără. Nu abandonați sosul pe foc, riscați să îl ratați.
Dacă totuși o pățiți și se se formează cocoloașe, luați’l de pe foc și pasați’l cu mixerul vertical de trei – patru ori, nu mai mult, e posibil să îl fluidizați prea tare.
Lapte 250 ml
Smântână dulce 250 ml
Galbenușuri 150 g
Zahăr 100 g
Sare, un praf
Am mai pus semințe prăjite și sărate de dovleac și floarea soarelui. Plus câteva grăunțe de fistic.
Aici sunt dacă vă împiedicați.
Iarna scriu mult și prost. De la frig.
Radulescu Stefan
Make gogoașa great din nou
Dorina
Un crème anglaise ratat? Nu'i bai.
Ioana Ionica
Un crème anglaise ratat? Nu'i bai.
Ioana Ionica
Trenduri în bucătărie: sinuciderea
Zeno Popescu